De-a lungul celor zece decenii de existenţă, Colegiul Național “Dragoş Vodă” s-a bucurat de prezenţa unei pleiade de străluciţi profesori, ce au contribuit pe deplin la prestigiul acestei instituţii şcolar-preuniversitare. În paralel cu activitatea de la catedră, profesorii liceului au avut şi au diverse preocupări: de la gazetărie la activităţi bancare, sau de la cercetare ştiinţifică la activităţi socio-politice, culturale şi sportive. Prezentăm câteva aspecte din viaţa şi activitatea acelor profesori, care s-au impus ca personalităţi în domeniul pedagogic şi nu numai.

Titu Doroş s-a născut în comuna Sat-Slatina în anul 1880, în familia preotului Ioan Doroş. Studiile secundare le urmează la Sighet şi Beiuş. La terminarea studiilor superioare îşi susţine doctoratul în drept urmând cariera liberă de avocat. A pregătit populaţia Maramureşului pentru Unire, fiind membru în Comitetul Executiv al Sfatului Naţional Român judeţean şi redactor al “Sfatului”,  prima gazetă românească din Maramureş. A fost profesor de drept şi instrucţie civilă la Liceul “Dragoş Vodă” în perioada 1919-1926.

Iacob Dermer s-a născut la Ipoteşti, jud. Suceava (1891), într-o familie de evrei. Urmează studiile juridice ale Universităţii din Cernăuţi şi filologice ale Universităţii din Viena. După susţinerea doctoratului la Cernăuţi profesează la Storojineţ. După încheierea Marelui Război, la care participă între 1916-1918, se stabileşte la Sighet, unde devine profesor titular de istorie-geografie la Liceul “Dragoş Vodă” (1920-1940). În perioada interbelică desfăşoară o importantă activitate ştiinţifiică şi publicistică. Cea mai importantă lucrare, publicată în 1932 împreună cu I. Marin, rămâne “Maramureşul românesc. Studiu de geografie”.

Ion Modreanu originar din Dărmăneşti, a absolvit cursurile Liceului din Lugoj şi a Şcolii Normale din Câmpulung Muscel; în 1920 la terminarea cursului universitar scurt pentru profesori, la Cluj, obţine specializarea la română, filosofie şi pedagogie. A activat ca învăţător la Fântânele, institutor la Buzău şi Vălenii de Munte, revizor şcolar la Suceava şi profesor la Deva, Târgu Mureş şi Sighet (1923-1936). A fost deputat de Maramureş în legislatura 1932-1936 a Parlamentului României. În Liceul “Dragoş Vodă” a condus activitatea literară desfăşurată în cadrul Societăţii de lectură “George Coşbuc”, fiind în repetate rânduri ales preşedinte de onoare.

Traian Bilţiu Dăncuş originar din Ieud, judeţul Maramureş, studiază între 1920-1924 la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde se specializează în pictură, artă decorativă şi gravură. A funcţionat ca maestru la Şcoala normală de băieţi “Ferdinand I” (1924-1925) iar la Liceul  “Dragoş Vodă”  a predat desenul şi caligrafia în perioada 1927-1940. A fost membru al Şcolii băimărene de pictură; înfiinţează un curs de artă plastică pentru amatori şi sprijină apariţia săptămânalului de artă “Astra”.

Ion Bârlea s-a născut la Berbeşti (1883), judeţul Maramureş. După terminarea studiilor Academiei de teologie din Gherla (1905) activează ca învăţător în unele sate maramureşene şi bănăţene; între 1933-1937 deşi titularul Şcolii normale activează în Liceul “Dragoş Vodă” ca şi profesor suplinitor de religie greco-catolică. A activat în cadrul Astrei, a condus “Gazeta Maramureşană” şi a colaborat la “Gazeta Transilvaniei”, “Neamul Românesc”, Studii muzicologice”, “Lupta”, etc. În anul 1909 îi apare lucrarea “Însemnări din bisericile Maramureşului”; în colaborare cu T. Brediceanu şi B.Bartok a elaborat în 1924 “Balade, colinde, bocete din Maramureş” şi “Cântece poporane din Maramureş. Descântece, vrăji, farmece şi desfaceri”. În 1938 se mută la Cluj iar după Dictat la Vinga. La câţiva ani după terminarea războiului se stabileşte la Bucureşti, unde se stinge din viaţă în 1969.

Alexandru Filipaşcu, originar dintr-o familie de nobili maramureşeni, s-a născut la Petrova în anul 1902. Obţine la Roma atât doctoratul în filosofie (1922) cât şi licenţa în teologie (1923).  Se remarcă prin studiile de istorie: “Istoria Maramureşului” (1940), “Le Maramureş” (1944), şi “Voievodatul Maramureşului, originea, structura şi tendinţele lui” (1945). În 1930 devine redactor la ziarul “Maramureşul” iar apoi profesor titular de religie la  Liceul “Dragoş Vodă” (1935-1937). În anul 1933 i se încredinţează postul de primar al Sighetului – fără condiţii politice – pentru ca în 1936 să fie decorat cu ordinul “Coroana României” în grad de cavaler.

Petru Lenghel-Izanu s-a născut în anul 1908 la Bârsana. Urmează cursurile Şcolii Normale din Sighet şi cursurile de profesori de la Cluj. A fost învăţător la Onceşti, Bârsana, Poienile de sub Munte şi inspector şcolar (1945-1948). La Liceul “Dragoş Vodă” a activat în mai multe etape, începând cu 1940, ca învăţător şi ulterior profesor de limba română. A publicat lucrări de folclor – “Obiceiuri de Crăciun şi colinde din Maramureş”, “Folclor în Transilvania”, “Câtu-i Maramureşu’”; colaborator la: “Acţiunea Maramureşeană”, “Graiul Maramureşului”, “Viaţa liberă”, “Viaţa şcolară”; coautor de manuale şcolare: “Geografia judeţului Maramureş”, “Geografia regiunii Maramureş”; etc.

Leon Ivasiuc s-a născut la Milocul Dragomirnei (Suceava) în anul 1902; a urmat cursurile secundare ale Liceului “Ştefan cel Mare” din Suceava şi cele ale Universităţii din Cernăuţi cu specializarea ştiinţele naturii. A profesat la liceele din Lugoj, Carei şi Sighet (Şcoala Normală). A participat la război, fiind decorat cu “Steaua şi Coroana României cu spade şi panglică la virtute militară”. La 1 noiembrie 1945 a fost încadrat în Liceul “Dragoş Vodă” pe postul de profesor suplinitor de ştiinte naturale activând aici până în 1948.

Gheorghe Chivu s-a născut la Chirnogeni, judeţul Constanţa; urmează cursurile liceale la Constanţa, Dorohoi şi Galaţi iar între 1933-1939 studiază la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, în atelierul lui Camil Ressu. Este încadrat ca şi desenator la Subsecretariatul de Stat al Aerului (1943-1944), profesor de desen la Medgidia (1944) şi Oradea (1945-1947), după care se stabileşte la Sighet. În Liceul “Dragoş Vodă” a profesat în perioada 1947-1953. A debutat în 1944 la revista “Claviaturi” din Braşov. Volume de poezie: “Zumbe (1946), “Apocrife” (1969), “Metope” (1972).

Radu Tomoiagă s-a născut la Cernăuţi în anul 1916; a absolvit cursurile Liceului “Aron Pumnul” (1933) şi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1938). A predat filosofia la Liceul “Dragoş Vodă” (1949-1953),  la Facultatea de Drept din Bucureşti (1953-1956) şi la Institutului de Filosofie (1956-1958). A mai activat ca şi: redactor la Editura politică, la “Dicţionarul Enciclopedic Român” şi Micul dicţionar enciclopedic”; conferenţiar la Facultatea de Filologie şi Conservatorul “Ciprian Porumbescu”. A debutat cu studiul “Ars catolica”. Studii de filosofie: “Ion  Eliade Rădulescu. Ideologia social-politică şi filozofică”, “Personalităţi şi tendinţe în perioada paşoptistă” etc.

Aurel Vişovan s-a născut la Sărmăşag, judeţul Sălaj (1926). Cursurile şcolii generale şi patru clase de liceu le urmează la Liceul “Dragoş Vodă”. Datorită Dictatului se refugiază la Timişoara, unde-şi finalizează studiile la Liceul “Diaconovici Loga”. Se înscrie la Facultatea de Drept din Cluj, cursuri fără frecvenţă, activând în paralel ca profesor suplinitor de chimie, fizică şi italiană. La 19 august 1948 este arestat împreună cu un grup de 18 elevi de a căror educaţie morală şi politică s-a ocupat. În noul stat comunist, a trecut prin închisorile Aiud, Gherla, Târgşorul Nou şi Piteşti – unde a cunoscut personal metoda reeducării. După 16 ani de închisoare este eliberat în anul 1964 cu ultimul lot de deţinuţi politici. După decembrie 1989 este ales preşedinte de onoare a AFDPR, filiala Sighet, apare în documentarul Luciei Hossu Longin “Memorialul Durerii” şi îşi scrie memoriile din închisoare: “Dumnezeul meu, Dumnezeul meu pentru ce m-ai părăsit?” vol. I-II (2001) şi “Dincoace de gratii” (2001).

Alexandru Diaconescu s-a născut la Logreşti, judeşul Gorj (1936). A absolvit Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj, promoţia 1962. Profesor cu vocaţie, a obţinut cu elevii Liceului “Dragoş Vodă” aproximativ 20 de menţiuni, un premiu III (1985) şi un premiu II (1988) la faza naţională a olimpiadei de geografie. Activitatea de cercetare  a fost concretizată într-o serie de lucrări metodice publicate în “Terra”: “Aurora boreală pe Argeş”, “Planetariu”, “Confecţionarea de material didactic”. A obţinut patru brevete de invenţie: Brevet Nr. 55943 “Planetariu”; Brevet Nr. 59747 “Dispozitiv pentru fenomene astronomice”; Brevet Nr.64560 “Dispozitiv Sistemul Solar”; Brevet Nr. 63077 “Dispozitiv Soare-Pământ-Lună”